Luxul fără sens al vizitelor prezidențiale în Africa
Zece zile de fast și promisiuni s-au scurs pe continentul african, sub pretextul unei relansări economice și politice. Klaus Iohannis, președintele României, a pășit pe tărâmurile Keniei, Tanzaniei, Insulelor Capului Verde, Egiptului și Senegalului, proclamând că România va fi repusă pe harta Africii. Dar, la mai bine de un an de la aceste vizite, realitatea rămâne neschimbată, iar ecoul acestor declarații se pierde în tăcerea birocratică.
Promisiuni spulberate de realitate
Ministerul de Externe și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior contrazic optimismul prezidențial. România continuă să aibă doar patru posturi diplomatice pe continentul african, dintre care două sunt vacante. Maroc, Egipt, Africa de Sud și Algeria rămân singurele puncte de reprezentare, iar deficitul de atașați comerciali subliniază lipsa unei strategii coerente.
Egiptul, singura excepție
Dintre toate țările vizitate, doar în Egipt s-au întreprins demersuri pentru întărirea cooperării economice. Restul promisiunilor au rămas simple cuvinte, iar relațiile economice și politice cu alte state africane nu au cunoscut nicio evoluție semnificativă. În spatele cortinei de lux și opulență, rezultatele concrete lipsesc cu desăvârșire.
Un preț greu de justificat
Costurile acestor deplasări sunt greu de ignorat. Într-o perioadă în care resursele statului ar trebui să fie gestionate cu prudență, astfel de cheltuieli ridică întrebări serioase. Luxul afișat în aceste vizite contrastează puternic cu lipsa de rezultate palpabile, iar cetățenii rămân cu sentimentul amar al unei risipiri inutile.
O oglindă a priorităților
Aceste vizite nu sunt doar o simplă risipă de bani, ci și o reflecție a priorităților greșit alese. În timp ce alte state își concentrează eforturile pe consolidarea relațiilor economice și diplomatice, România pare să se piardă în gesturi simbolice fără substanță. Este o lecție amară despre cum promisiunile grandioase pot masca o lipsă de viziune și eficiență.
