Topul absențelor nemotivate din Parlament: o oglindă a nepăsării
Într-un peisaj politic deja marcat de neîncredere și dezamăgire, datele recente privind prezența deputaților în Parlamentul României pentru primele luni ale anului 2025 aduc un nou val de indignare. Camera Deputaților a dezvăluit o listă a absențelor nemotivate, iar rezultatele sunt de-a dreptul alarmante. Nume sonore din politică se regăsesc în fruntea acestui clasament al rușinii, punând sub semnul întrebării angajamentul lor față de cetățeni.
Alexandru Popa: liderul absențelor
În vârful listei se află deputatul Alexandru Popa, care a lipsit fără justificare în patru zile din luna februarie. Aceste absențe, înregistrate pe 17, 18, 19 și 25 februarie, îl plasează pe Popa în centrul criticilor. În urma sa, Robert-Ionatan Sighiartău figurează cu trei absențe nemotivate, iar Ioana Grosaru și Victor-Viorel Ponta completează clasamentul cu câte două zile de absență fiecare. În total, 14 deputați au fost identificați ca fiind „chiulangii” în perioada ianuarie-februarie 2025.
Oana-Silvia Toiu: singura absență din ianuarie
În luna ianuarie, singura absență nemotivată a fost înregistrată de deputata Oana-Silvia Toiu, care nu a participat la lucrările din 27 ianuarie. Această situație singulară contrastează cu valul de absențe din luna următoare, dar ridică aceeași întrebare: cât de serioasă este implicarea aleșilor noștri în activitatea legislativă?
Sancțiuni financiare: o soluție sau doar o măsură simbolică?
În încercarea de a combate acest fenomen, Parlamentul a adoptat o reglementare care prevede sancțiuni financiare pentru absențele nemotivate. Fiecare zi de absență fără justificare va atrage o penalizare de 5% din indemnizația lunară brută a deputatului sau senatorului în cauză. Proiectul a fost adoptat cu o majoritate covârșitoare, semn că măsura este considerată necesară pentru a restaura încrederea publicului în instituțiile legislative.
Reguli stricte pentru motivarea absențelor
Conform noilor reglementări, parlamentarii pot solicita motivarea absențelor doar în anumite condiții. Participarea la activități oficiale guvernamentale sau prezidențiale, calitatea de membru al Executivului, concediul medical sau aprobarea liderului de grup parlamentar sunt printre situațiile acceptate. În cazuri excepționale, o cerere scrisă adresată Biroului permanent poate justifica lipsa de la lucrările plenului.
Un test al responsabilității
Deși măsurile adoptate par să fie un pas în direcția corectă, rămâne de văzut dacă acestea vor avea un impact real asupra comportamentului parlamentarilor. Va reuși această lege să reducă fenomenul chiulului sau va deveni doar o altă reglementare ignorată? Într-o perioadă în care încrederea publicului în clasa politică este la un nivel critic, fiecare absență nemotivată devine un simbol al nepăsării și al lipsei de respect față de cetățeni.
