România între cărbune și energie verde: o poveste de tranziție
Într-un peisaj european dominat de presiuni ecologice și ambiții de sustenabilitate, România își scrie propria poveste energetică. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a adus în prim-plan o decizie care răsună ca un ecou al trecutului industrial: păstrarea centralelor termice pe cărbune. O decizie care, deși aparent anacronică, ascunde o strategie complexă, menită să echilibreze tradiția cu inovația.
La Bruxelles, în fața oficialilor Comisiei Europene, Burduja a pledat pentru o tranziție energetică „corectă și inteligentă”. Închiderea abruptă a centralelor pe cărbune, fără alternative viabile, ar putea arunca România într-o criză energetică profundă, forțând importuri masive din țări vecine, unde cărbunele rămâne rege. „Nu există nicio logică în a închide capacitățile noastre pentru a importa energie produsă tot pe cărbune”, a subliniat ministrul.
Un parteneriat strategic cu Uniunea Europeană
Într-un discurs încărcat de determinare, Burduja a evidențiat relația solidă dintre România și Uniunea Europeană. Cele 14 miliarde de euro atrase pentru proiecte energetice sunt dovada unui parteneriat fructuos. Aceste fonduri au fost direcționate către dezvoltarea parcurilor solare, eoliene și a rețelelor moderne, simboluri ale unui viitor mai curat.
„România este un pilon de stabilitate în regiune”, a afirmat ministrul, subliniind rolul strategic al țării în contextul geopolitic actual. În fața provocărilor din est, cu Rusia tot mai aproape, securitatea energetică devine o prioritate națională. Burduja a cerut sprijin și flexibilitate din partea Uniunii Europene, pentru a asigura o tranziție echitabilă și sustenabilă.
De la cărbune la energie nucleară: un drum al echilibrului
România își propune să își dubleze capacitatea de producție de energie electrică până în 2032, cu un accent pe surse curate precum gazul și energia nucleară. „Suntem hotărâți să trecem la energie curată, dar fără să distrugem industria sau să pierdem locuri de muncă”, a declarat Burduja. Această abordare echilibrată reflectă o viziune pragmatică, care pune pe primul loc stabilitatea economică și socială.
În același timp, România se mândrește cu performanțe remarcabile în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu o scădere de peste 77% față de 1990, țara noastră depășește cu mult media europeană. Acest progres este o dovadă a angajamentului față de obiectivele climatice, fără a neglija însă realitățile economice.
Un mesaj clar pentru Europa
„România nu este o simplă cifră într-un raport”, a transmis Burduja, reafirmând poziția țării ca un actor responsabil și ambițios pe scena europeană. În fața oficialilor de la Bruxelles, ministrul a pledat pentru drepturi și obligații egale între statele membre, subliniind importanța interconexiunilor transfrontaliere pentru o piață energetică integrată.
Propunerea de prelungire a termenelor de închidere a centralelor pe cărbune este doar un capitol dintr-o poveste mai amplă. Este o poveste despre adaptare, despre găsirea unui echilibru între trecut și viitor, între nevoile imediate și ambițiile pe termen lung. România își revendică dreptul de a-și valorifica resursele, de a-și proteja cetățenii și de a contribui la un viitor european mai sigur și mai prosper.
