România, captivă între faliment și privatizări forțate
Într-un peisaj economic sumbru, România pare să se prăbușească sub greutatea propriei neglijențe financiare. Declarațiile lui Călin Georgescu, președintele ales, răsună ca un ecou al disperării: țara a ajuns la statutul de „junk”, incapabilă să se mai împrumute. Elitele mondiale, reprezentate de Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, vin cu cerințe care amintesc de privatizările agresive din anii ’90. Hidroelectrica, Romsilva și alte resurse strategice sunt acum pe masa negocierilor, iar viitorul pare să fie vândut pe bucăți.
Corbii pe gardul economiei românești
„Corbii stau pe gard și așteaptă moartea”, spune Georgescu, descriind o imagine poetică, dar terifiantă, a situației actuale. Proiectele de infrastructură sunt paralizate, iar autostrăzile rămân doar vise neîmplinite. Lipsa banilor a devenit o constantă, iar soluțiile par să fie îngropate sub un munte de datorii și incompetență administrativă. În acest context, Georgescu propune măsuri radicale: reducerea taxelor, cota unică de 10% și o administrare transparentă a resurselor. Dar cine va asculta?
Resursele naturale, o comoară neexploatată
România are un potențial imens, dar neglijat. Apa, o resursă vitală, ar putea aduce venituri de 10 miliarde de euro anual, dacă ar fi gestionată corect. Înainte de 1989, irigațiile și agricultura consumau 40 de miliarde de metri cubi de apă, dar astăzi, această cifră a scăzut dramatic. Georgescu subliniază că, în loc să ne împrumutăm pentru armament, ar trebui să valorificăm aceste resurse. Însă, în loc de viziune, pare că suntem conduși de o orbire colectivă.
Un deficit care sufocă
Deficitul bugetar, situat între 9 și 10%, și dobânzile uriașe la împrumuturi sunt doar vârful aisbergului. Florin Cîțu, fost premier, cere concedieri masive, dar aceste măsuri par să fie doar pansamente pe o rană adâncă. În timp ce datoria publică depășește 55% din PIB, inflația continuă să crească, iar românii simt povara pe umerii lor. Întrebarea rămâne: cine va plăti prețul final?
Privatizări și pierderi
Privatizările forțate sunt din nou pe agenda discuțiilor. Hidroelectrica, un simbol al independenței energetice, ar putea fi sacrificată pe altarul intereselor externe. Georgescu avertizează că, fără o administrare corectă și o dragoste autentică pentru țară, România va continua să fie o pradă ușoară. „Dacă iubești țara, găsești soluții”, spune el, dar aceste cuvinte par să cadă pe urechi surde.
Un apel la trezire
În mijlocul acestui haos, Georgescu face un apel la conștiință și responsabilitate. El propune centre de colectare, predictibilitate fiscală și transparență, dar aceste idei par să fie ignorate de un sistem care preferă să vândă decât să construiască. România are nevoie de o schimbare profundă, dar timpul se scurge, iar corbii continuă să aștepte.
