Promisiuni și praguri imposibile: Salarizarea unică, între vis și realitate
Într-un peisaj economic dominat de incertitudini și presiuni bugetare, salarizarea unică rămâne un ideal îndepărtat, o promisiune suspendată între ambiție și constrângeri. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a adus în discuție această reformă crucială, dar a subliniat că implementarea sa este condiționată de atingerea unui deficit bugetar sub 5% din PIB. O țintă care, în contextul actual, pare mai degrabă o himeră decât o realitate tangibilă.
Cu un impact bugetar estimat la 35 de miliarde de lei, legea salarizării unitare ar putea destabiliza complet echilibrul fragil al finanțelor publice. Într-un an deja marcat de cheltuieli uriașe pentru pensii, care au adăugat alte 33 de miliarde de lei la povara bugetară, o astfel de reformă ar risca să transforme macrostabilitatea financiară a României într-un castel de nisip, spulberat de valurile crizei economice.
PNRR: O cursă contra cronometru
În paralel, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) adaugă o presiune suplimentară asupra guvernului. Din cele 28,3 miliarde de euro alocate, doar 9,2 miliarde au fost absorbite până acum. Restul de 20 de miliarde trebuie aduse în țară într-un interval de doar un an și jumătate, în timp ce 449 de jaloane și ținte rămân încă neatinse. Reformele necesare pentru a îndeplini aceste obiective sunt descrise de ministru ca fiind „grele și dure”, cu un impact profund asupra societății și bugetului.
În acest context, discuțiile cu Comisia Europeană au dus la amânarea reformei salarizării unitare până când finanțele României vor fi mai stabile. Ultima cerere de plată pe PNRR, programată pentru iunie-iulie anul viitor, ar putea include această reformă, dar implementarea sa efectivă rămâne incertă.
Un viitor incert pentru angajați
Deși salarizarea unică ar putea aduce echitate și transparență în sistemul public, momentul ales pentru implementare este crucial. În lipsa unei baze financiare solide, această reformă riscă să devină o povară insuportabilă pentru bugetul de stat. Marcel Boloș a subliniat că, în acest an, nu se poate discuta despre intrarea în vigoare a legii, iar anul viitor, deși posibil, nu este recomandabil.
Astfel, salarizarea unică rămâne suspendată într-un echilibru precar, între nevoia urgentă de reformă și realitățile economice dure. În timp ce angajații din sectorul public așteaptă cu nerăbdare o schimbare, guvernul se confruntă cu provocarea monumentală de a găsi un moment oportun pentru a transforma această promisiune în realitate.
