Încălzirea Capitalei – un teatru al acuzațiilor și al promisiunilor
Într-un București înghețat, unde fiecare iarnă aduce cu sine un dans al avariilor și al promisiunilor, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, și Nicușor Dan, primarul Capitalei, se înfruntă într-un duel al declarațiilor. În centrul acestui conflict se află ELCEN, compania care alimentează cu agent termic orașul, dar și datoriile istorice de peste 1,1 miliarde de lei pe care Primăria Capitalei le are față de aceasta. Într-un peisaj dominat de conducte vechi și CET-uri obosite, vina și responsabilitatea se rostogolesc ca un bulgăre de zăpadă, crescând în intensitate.
Un apel la responsabilitate sau o strategie electorală?
Burduja acuză Primăria Capitalei că, în loc să își asume responsabilitatea pentru situația critică a termoficării, aruncă vina asupra ELCEN. Într-o postare plină de subtext, ministrul subliniază că, în timp ce echipele sale lucrează neobosit pentru a remedia avariile, primarul pare mai preocupat de campania electorală decât de nevoile bucureștenilor. Avaria recentă de la CET Vest, remediată în timp record, este prezentată ca o dovadă a eforturilor supraomenești ale celor care mențin în funcțiune aceste instalații din anii ’60-’70, cu excepția CET Vest, modernizat în 2009.
Investiții promise, dar un viitor incert
Ministrul Energiei aduce în discuție proiectele ambițioase de modernizare, finanțate cu sute de milioane de euro din fonduri europene. Contractele semnate în noiembrie 2024 pentru CET Grozăvești, CET Progresu și CET București Sud promit să transforme infrastructura termică a orașului în următorii 3-4 ani. În paralel, lucrările la CET Titan, prima termocentrală construită în ultimele decenii, au început în iunie 2024, cu termen de finalizare în 2027. Cu toate acestea, ministrul avertizează că aceste proiecte depind de plata datoriilor Primăriei către ELCEN, fără de care cofinanțarea și implementarea lor ar putea fi compromise.
Conducte vechi, pierderi uriașe
În timp ce CET-urile își fac treaba, rețeaua de termoficare a Primăriei continuă să piardă peste 2400 de tone de apă fierbinte pe oră, o imagine simbolică a unui sistem care se destramă. Burduja face un apel la primarul Capitalei să își concentreze eforturile asupra luptei reale – aceea de a oferi bucureștenilor un sistem de termoficare funcțional și modern. În acest context, fuziunea ELCEN-Termoenergetica, inițiată după ani de blocaje, este văzută ca o soluție pentru integrarea și modernizarea sistemului.
Un oraș prins între trecut și viitor
De cealaltă parte, Nicușor Dan atrage atenția asupra avariilor repetate, subliniind că investițiile în rețeaua de termoficare vor fi inutile dacă ELCEN nu își modernizează CET-urile. „Degeaba schimbăm conductele, dacă nu există agent termic care să treacă prin ele”, afirmă primarul, punând accent pe necesitatea unei colaborări reale între Primărie și Ministerul Energiei.
Un război al cuvintelor, dar cine câștigă?
În mijlocul acestui schimb de replici, bucureștenii rămân captivi într-un sistem care pare să se prăbușească sub greutatea propriilor probleme. În timp ce politicienii își dispută responsabilitatea, realitatea din teren este una dureroasă: ierni grele, avarii frecvente și un viitor incert. Rămâne de văzut dacă promisiunile vor deveni fapte sau dacă acest conflict va rămâne doar un alt episod dintr-un serial fără sfârșit.
