Criza gazelor: un mister național
Într-o țară care se mândrește cu resursele sale naturale, depozitele de gaze ale României au ajuns să fie goale, iar răspunsurile întârzie să apară. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a făcut un pas neașteptat, sesizând Direcția Națională Anticorupție pentru a investiga cauzele acestei situații alarmante. Într-un peisaj energetic tot mai fragil, întrebările se înmulțesc, iar răspunsurile par să se piardă în labirintul birocrației și al intereselor ascunse.
Depogaz sub lupa controlului
Raportul Corpului de Control al Ministerului Energiei a scos la iveală nereguli grave în gestionarea depozitelor de gaze naturale. În perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, patru mari beneficiari au extras peste 75% din cantitatea totală de gaze, depășind cu mult limitele convenite prin contracte. În luna noiembrie, extracțiile au fost cu 58,15% mai mari decât cele stabilite, ridicând semne de întrebare asupra respectării programelor de extracție și a responsabilității operatorului Depogaz.
Beneficiarii privilegiați și extracțiile excesive
Din totalul de 65 de clienți ai Depogaz, doar șapte mari beneficiari au extras aproape 90% din cantitatea totală de gaze naturale în luna noiembrie. Cinci dintre aceștia au depășit limitele contractuale cu procente între 55,65% și 108,86%, o abatere flagrantă de la marja permisă de +/- 15%. Aceste cifre dezvăluie o distribuție inechitabilă a resurselor și ridică suspiciuni asupra modului în care au fost gestionate contractele de înmagazinare.
Depogaz: între culpă și inacțiune
Raportul Corpului de Control a evidențiat că Depogaz nu a formulat opoziții scrise la solicitările beneficiarilor care au depășit programele de extracție. Deși contractele permiteau modificări justificate ale programelor, operatorul avea obligația de a monitoriza și de a interveni pentru a preveni abuzurile. Lipsa unei reacții ferme din partea Depogaz a contribuit la golirea rapidă a depozitelor, punând în pericol securitatea energetică a țării.
Un sistem energetic în derivă
În fața acestor dezvăluiri, ministrul Burduja a subliniat rolul esențial al Ministerului Energiei în asigurarea funcționării corecte a sistemului energetic național. Cu toate acestea, situația actuală reflectă o criză profundă de management și transparență. Într-un context în care securitatea energetică este vitală, România pare să fie prinsă într-un joc periculos al intereselor economice și al lipsei de responsabilitate.
Întrebări fără răspuns
De ce au fost permise aceste abateri masive? Cine sunt cei care au beneficiat de pe urma extracțiilor excesive? Și, mai ales, cine va răspunde pentru golirea depozitelor strategice? În timp ce ancheta DNA încearcă să dezlege acest mister, cetățenii rămân cu sentimentul amar al unei trădări sistemice. Într-o țară bogată în resurse, lipsa gazelor din depozite devine un simbol al unei administrații care pare să fi pierdut controlul asupra propriilor resurse.
