Generalul „Rolex” și căderea sa din grație
Într-un gest ce pare să fi fost mai degrabă o reacție întârziată decât o decizie fermă, președintele interimar Ilie Bolojan a semnat decretul de trecere în rezervă a generalului-locotenent Cătălin Ștefăniță Zisu. Acest moment vine la aproape o săptămână după ce numele său a fost implicat într-un scandal de corupție ce a zguduit Ministerul Apărării Naționale.
Generalul Zisu, cunoscut pentru opulența afișată și supranumit „Generalul Rolex”, a fost acuzat de abuz în serviciu, prejudiciul estimat în dosar ridicându-se la aproape 12 milioane de lei. Într-un dosar ce pare desprins dintr-un scenariu de film, anchetatorii au descoperit plăți pentru lucrări inexistente la extinderea cimitirului Ghencea Militar. Alături de el, colonelul Lucian Amorăriței și omul de afaceri Ionel Olteanu au fost plasați sub control judiciar, fiecare fiind obligat să achite cauțiuni uriașe.
Un ceas cât o vilă și alte povești din culisele luxului
Într-un seif ascuns în debaraua generalului, procurorii au descoperit o colecție impresionantă de ceasuri, dintre care piesa de rezistență este un Richard Mille Skull Tourbillon RM 052, evaluat la peste 500.000 de euro. Deși avocata generalului susține că acestea sunt replici, valoarea simbolică a acestor obiecte rămâne o mărturie a unei vieți trăite în lux, departe de rigorile și sacrificiile pe care le presupune uniforma militară.
Acest episod ridică întrebări incomode despre integritatea și responsabilitatea celor care ar trebui să fie pilonii de încredere ai statului. Cum a fost posibil ca un astfel de comportament să treacă neobservat atât de mult timp? Și, mai ales, ce semnal transmite această situație despre starea actuală a instituțiilor publice?
Ministerul Apărării și reacția tardivă
Ministerul Apărării Naționale a înaintat propunerea de trecere în rezervă a generalului Zisu abia după ce scandalul a devenit public. Într-un comunicat oficial, instituția a recunoscut că a luat act de informările DNA privind punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva generalului. Totuși, această reacție pare să fi venit mai degrabă dintr-o nevoie de a salva aparențele decât dintr-un angajament real pentru transparență și corectitudine.
Într-o societate în care încrederea în instituții este deja fragilă, astfel de episoade nu fac decât să adâncească prăpastia dintre cetățeni și cei care ar trebui să îi reprezinte. Este oare această demitere un semn al unei schimbări reale sau doar o încercare de a ascunde mizeria sub preș?
Un simbol al decadenței sau un caz izolat?
Generalul Zisu devine, fără voia sa, un simbol al decadenței și al corupției care macină structurile de putere. De la ceasurile exorbitante până la acuzațiile de abuz în serviciu, povestea sa este o oglindă a unei realități mai largi, în care valorile morale sunt adesea eclipsate de dorința de îmbogățire rapidă.
Rămâne de văzut dacă acest caz va fi un punct de cotitură sau doar un alt episod uitat în curând. Cert este că, pentru a recâștiga încrederea publicului, instituțiile statului trebuie să demonstreze că astfel de comportamente nu vor mai fi tolerate, indiferent de rang sau influență.
