Interogații Incendiare: Dumbrava și Dansul Cuvintelor în Lumina Interogatoriului
Într-un dialog ce pare desprins dintr-o piesă de teatru, unde fiecare replică este o săgeată aruncată spre adevăr sau spre ascunderea lui, Dumbrava răspunde la întrebările unui reporter cu o dexteritate verbală ce lasă loc multor interpretări. Întrebat despre colaborarea cu avocatul Doru Traila și despre natura contractelor de consultanță, Dumbrava lasă răspunsul în așteptarea unei anchete, un labirint al incertitudinilor juridice unde adevărul așteaptă să fie dezgropat.
Conceptul de „optimizare”, un termen atât de vag și totodată încărcat, rămâne un mister în gura lui Dumbrava. „Nu știu, că nu am inventat eu acel termen,” răspunde el, distanțându-se astfel de orice implicare directă, deși umbrele întrebărilor continuă să planeze asupra sa. Declarațiile sale despre lipsa contractelor de consultanță cu clienții chemați la DNA adaugă un nou strat de ceață peste situația deja neclară.
În ceea ce privește promisiunile făcute lui Cătălin Hideg, Dumbrava este ferm: nu a promis niciodată lucruri care sunt în afara legii. Cu toate acestea, întrebările despre conștiința sa și despre persoanele „eliminate de sistem” deschid o nouă cutie a Pandorei. Judecătorul Stan Mustața și Rudel Obreja sunt nume grele, a căror „eliminare” ar putea avea ecouri profunde în justiție și în societate.
„Dorm foarte bine și nu am conștiința încărcată cu nicio faptă care ar fi imorală,” afirmă Dumbrava, un răspuns ce poate fi interpretat ca un scut, dar și ca o provocare pentru organele statului de a face lumină în aceste cazuri. Cum au fost „eliminate” aceste persoane incomode sistemului? Răspunsul, se pare, trebuie să vină de la organele statului, nu de la cei interogați.
