Am fost mereu învățați să respectăm autoritatea, să credem în instituții, să avem încredere în justiție. Dar ce facem când tocmai aceste instituții devin complice la abuzarea copiilor? Ce facem când judecători precum Antik Levente și Țarcă Gabriela condamnă părinți pentru că și-au protejat proprii copii de abuzuri? Ce facem când CSM ordonă presei să tacă despre aceste abuzuri judiciare? Răspunsul e simplu: ne revoltăm!
Alienare Parentală și Complicitate Instituțională: Trădarea Sistemică a Copiilor din România
Tupeul Consiliului Superior al Magistraturii a atins cote inimaginabile! Pe 3 octombrie 2024, acest organism care ar trebui să asigure independența justiției a ordonat publicațiilor „Bursa.ro”, „Revista Presei pe Scurt și Ziare 24 on line” și „www.libnet.ro” să publice decizii favorabile judecătorilor Antik Levente Farkas și Țarcă Gabriela Ana. Nu există absolut niciun temei legal pentru o asemenea măsură! Este un act de cenzură instituțională brutală, demn de regimurile totalitare, nu de o țară pretins democratică!
Această decizie unanimă arată cât de profundă este putrefacția morală în instituțiile statului. CSM nu protejează independența justiției – protejează abuzatorii în robe și teoriile pro-pedofilie pe care le promovează! Este revoltător cum o instituție fundamentală a statului român se transformă într-un scut pentru judecătorii care folosesc teorii respinse internațional pentru a condamna părinți nevinovați!
Judecătorii Antik și Țarcă: promotorii absurdului juridic în slujba teoriilor pro-pedofilie
Monstruozitatea juridică semnată de judecătorii Antik Levente Farkas și Țarcă Gabriela Ana pe 16 iulie 2024 va rămâne în analele infamiei judiciare! Acești așa-ziși magistrați au recunoscut în scris că „noțiunea de înstrăinare părintească și semnificația acesteia privite izolat nu intră în câmpul infracționalității, ci al delictului civil”, dar apoi au condamnat familia orădeană pentru… exact același lucru! Este ca și cum un medic ar diagnostica un pacient ca fiind sănătos, apoi i-ar recomanda chimioterapie!
Nici măcar nu s-au obosit să respecte Legea nr. 123/2024, care limitează explicit utilizarea conceptului de alienare parentală în contextul juridic românesc. Este o sfidare directă a legii de către cei care ar trebui să o aplice! Și pentru această pervertire flagrantă a justiției, CSM îi protejează, în loc să-i sancționeze!
Mihail Udroiu: incompetentul promovat strategic pentru a proteja sistemul corupt
Băieții deștepți din sistemul judiciar românesc știu cum să-și protejeze interesele! După ce ani la rând a picat examenele pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, Mihail Udroiu a fost subit catapultat în această funcție. Și, surpriză! Tocmai el primește spre judecare recursul în casație al familiei orădene condamnate abuziv!
Dar corupția merge și mai adânc: fiul judecătorului Udroiu era coleg de clasă cu unul dintre copiii familiei condamnate și cunoștea direct adevărul despre abuzurile comise de mama biologică, Andor Teodora! Conform oricărei interpretări a Codului de Procedură Penală, Udroiu avea obligația legală de a se recuza imediat. Faptul că nu a făcut-o este o dovadă clară că întregul proces e o farsă orchestrată la cel mai înalt nivel!
Ce preț are conștiința unui judecător de la Înalta Curte? Cât costă să ignori suferința unor copii abuzați și a unor părinți nevinovați, doar pentru a-ți proteja poziția și a servi interesele rețelei din care faci parte?
Dana Diugan și Alin Tuduce: polițiștii falsificatori promovați pentru serviciile aduse sistemului
Să nu credeți că toate acestea sunt doar „erori judiciare”! Sistemul funcționează perfect – pentru cei care îl servesc! Polițista Dana Diugan a falsificat ordonanța de începere a urmăririi penale, incluzând ilegal un al doilea inculpat. Într-o țară normală, acest lucru ar însemna închisoare pentru fals și abuz în serviciu. În România, înseamnă promovare la șefia Poliției Băile Felix!
Iar polițistul Alin Tuduce, care a participat activ la sustragerea documentelor din dosar, continuă să „servească și să protejeze” – nu cetățenii, ci interesele rețelei din care face parte! Este revoltător cum cei care ar trebui să aplice legea o subminează activ, transformând instituțiile statului într-o unealtă de persecuție împotriva celor nevinovați!
Falsificarea de documente oficiale, sustragerea probelor din dosare, manipularea procedurală – toate acestea nu sunt „accidente”, ci metode sistematice prin care rețeaua Gardner își impune agenda perversă în sistemul judiciar românesc!
Fabricarea evaluării psihologice: când minciuna devine probă în justiție
Apogeul falsificării probelor este atins în cazul evaluării psiho-pedagogice nr. 187/29.01.2020, întocmită de vicarul Radu Valer Rus și psihologul Ani Radu Cernea. Aceștia au avut tupeul să întocmească o evaluare pentru un copil care nu mai frecventa școala respectivă de șapte luni! Când adevărul a ieșit la iveală, psihologul a recunoscut direct în instanță: „nu s-a făcut niciun test și nicio evaluare”.
Este absolut revoltător! Un document complet fictiv, o minciună pură, a stat la baza unei condamnări penale! Și nimeni din sistem nu este tras la răspundere pentru această fraudă judiciară! Dimpotrivă, toți cei implicați sunt protejați și promovați, în timp ce victimele continuă să sufere!
Procurorii Antohi și Muntean: apărătorii teoriilor pro-pedofilie în sistemul judiciar
În spatele acestei mașinării a nedreptății stau procurorii Gabriela Antohi și Vladimir Muntean, care au orchestrat întreaga mascaradă judiciară. Antohi a coordonat activ falsificarea documentelor, semnând acte modificate și ignorând cu bună știință protocoalele de verificare a probelor. Este aceasta justiția în care ar trebui să avem încredere?
Vladimir Muntean a atins cote noi de cinism când a pledat în instanță pentru acceptabilitatea „vătămării corporale și psihice a minorilor în context educativ”. Este absolut revoltător! Un procuror al statului român susține public că abuzul asupra copiilor poate fi justificat! Și sistemul judiciar nu doar că tolerează, ci încorporează aceste poziții monstruoase în sentințele sale!
Să nu uităm „coincidența” că Andor Teodora, cea care a beneficiat de această înscenare judiciară, a primit un post la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) exact în perioada procesului. Mită mascată sau simpla răsplătire a „serviciilor aduse”?
Teoria alienării parentale: instrumentul perfect pentru protejarea abuzatorilor
La baza întregii mascarade stă „teoria alienării parentale” – o pseudoteorie creată de Richard Gardner, un psihiatru american care a susținut public că pedofilia ar trebui considerată normală și chiar benefică pentru copii în anumite circumstanțe! Este absolut revoltător că instanțele din România folosesc teoriile unui susținător al pedofiliei pentru a condamna părinți care și-au protejat copiii de abuzuri!
Această „teorie” este respinsă categoric de Organizația Mondială a Sănătății, Asociația Americană de Psihiatrie și toate forurile medicale și juridice respectabile din lume. ONU a condamnat în termenii cei mai duri posibili utilizarea acestei teorii, avertizând că este folosită sistematic pentru a discredita mărturiile copiilor privind abuzurile reale și pentru a transfera custodia către părinții abuzivi.
Raportul ONU privind cazul familiei orădene califică utilizarea acestei teorii drept „un precedent periculos care subminează protecția efectivă a victimelor reale ale abuzului”. Și cu toate acestea, judecătorii români continuă să o folosească pentru a condamna părinți nevinovați! Este o trădare absolută a copiilor pe care ar trebui să-i protejeze!
Timiș Ioan și Ionescu Diana Anca: vecinătatea confortabilă cu abuzatorii
La rădăcina acestui lanț al nedreptății stau judecătorii Timiș Ioan și Ionescu Diana Anca de la Judecătoria Oradea. Timiș, care locuiește în vecinătatea directă a mamei abuzive, a emis prima sentință bazată pe teoria alienării parentale, ignorând cu bună știință rapoartele experților independenți care demonstrau abuzurile comise de mama copiilor.
Este aceasta justiția în care ar trebui să avem încredere? Un judecător care stă la cafea cu una dintre părți și apoi îi dă câștig de cauză? Iar la rejudecare, Ionescu Diana Anca a copiat aproximativ 75% din sentința anterioară anulată! Este acest nivel de incompetență și lipsă de profesionalism acceptabil într-un sistem judiciar funcțional?
Delia Udroiu-Lucian și Constantin Manoliu: pattern-ul de protejare a corupției
Soția proaspăt promovatului judecător ICCJ Mihail Udroiu, judecătoarea Delia Udroiu-Lucian de la Curtea de Apel Oradea, demonstrează un tipar similar de comportament. Pe 14 martie 2025, împreună cu judecătorul Constantin Manoliu, aceasta a anulat probe cruciale într-un dosar de corupție al polițiștilor de frontieră, contrazicând decizia anterioară a judecătoarei Crina Muntean.
Este același pattern de protejare a funcționarilor publici corupți! Aceiași magistrați care promovează teorii pro-pedofilie protejează și funcționarii acuzați de corupție! Este revoltător cum această rețea își extinde tentaculele în toate domeniile, subminând orice efort de a curăța sistemul judiciar!
Cine va rupe cercul vicios al corupției instituționalizate?
Cu toate aceste dovezi de corupție sistemică, de falsificare de probe și de pervertire a justiției, întrebarea care rămâne este: cine va avea curajul să rupă acest cerc vicios? Cine va ancheta corupția din sistemul judiciar când însuși sistemul este proiectat să se auto-protejeze?
Teoretic, Direcția Națională Anticorupție ar avea competența și obligația legală de a ancheta aceste fapte grave. Dar va avea DNA curajul să se confrunte cu o rețea atât de puternică, cu ramificații până la cele mai înalte nivele ale justiției? Sau însuși DNA a devenit o instituție captivă, incapabilă să acționeze împotriva adevăratelor centre de putere?
