Orașul care dansează cu pericolul: Buzău, între trecut și incertitudine
În inima județului Buzău, un dans periculos se desfășoară între trecutul arhitectural și amenințările seismice ale prezentului. Cu 44 de clădiri încadrate în clase de risc seismic și doar cinci adăposturi de protecție civilă operative, orașul pare prins într-un joc al hazardului, în care viețile locuitorilor sunt puse la încercare de fiecare mișcare tectonică.
Clădirile, unele dintre ele ridicate încă din 1880, stau ca martori tăcuți ai istoriei, dar și ai neglijenței. Strada Cuza-Vodă, cu farmecul său de epocă, ascunde sub fațadele sale povești de fragilitate structurală. În contrast, blocurile din cartierul Micro V, construite în 1978, deși mai recente, împărtășesc aceeași soartă, fiind incluse în clasele de risc seismic.
Un buget insuficient pentru un pericol iminent
În anul 2025, guvernul a alocat 7,5 miliarde de lei pentru consolidarea clădirilor vulnerabile, dar această sumă pare o picătură într-un ocean de nevoi. Reexpertizările tehnice, necesare pentru a accesa fondurile, sunt costisitoare, iar locatarii, adesea, nu își permit să suporte aceste cheltuieli. Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a subliniat dificultățile financiare, explicând că bugetul anual al orașului este insuficient pentru a acoperi costurile uriașe ale consolidării.
„Am reușit să obținem finanțare pentru 30 de blocuri, dar procedurile sunt lente, iar licitațiile încă în desfășurare. Este o luptă continuă între nevoia urgentă de siguranță și resursele limitate ale administrației locale”, a declarat primarul.
Adăposturi de protecție civilă: o iluzie a siguranței
În județul Buzău, există 52 de adăposturi de protecție civilă, dar doar cinci dintre ele sunt operative. Aceste cifre dezvăluie o realitate sumbră: în cazul unui cutremur major, capacitatea de a proteja populația este dramatic de redusă. Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Buzău a întocmit un plan de măsuri pentru a aduce adăposturile în stare de operativitate, dar implementarea acestuia rămâne un proces lent și incert.
Vrancea, epicentrul fricii
Zona seismică Vrancea, care include și județul Buzău, este un punct fierbinte al activității tectonice din România. Cutremurul devastator din 1977, care a lăsat urme adânci în județ, rămâne un memento al fragilității umane în fața forțelor naturii. Cu toate acestea, infrastructura locală pare să fi învățat puțin din lecțiile trecutului, lăsând locuitorii expuși unor riscuri considerabile.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului monitorizează activitatea seismică prin zece stații, dar prevenția reală necesită mai mult decât date și statistici. Este nevoie de acțiuni concrete, de investiții și de o conștientizare profundă a pericolului iminent.
Un viitor incert
În timp ce autoritățile locale și naționale se confruntă cu provocările financiare și birocratice, locuitorii din Buzău trăiesc cu teama constantă a unui dezastru. Clădirile vechi, adăposturile insuficiente și lipsa de resurse creează o imagine sumbră a unui oraș care pare să danseze pe marginea prăpastiei.
În acest context, întrebarea rămâne: cât timp va mai putea Buzăul să ignore avertismentele naturii? Răspunsul, din păcate, pare să depindă mai mult de voința politică și de prioritățile bugetare decât de nevoile reale ale comunității.
