Senatul respinge observațiile lui Nicușor Dan, adoptă Legea extremismului
Senatul României a decis, în cadrul unei ședințe desfășurate pe 8 decembrie 2025, să adopte Legea pentru combaterea extremismului, ignorând obiecțiile formulate de președintele Nicușor Dan. Această reglementare a fost aprobată cu un vot de 75 pentru, 34 împotrivă și 4 abțineri, ceea ce sugerează că majoritatea senatorilor consideră necesară implementarea acestor măsuri. Proiectul de lege a fost inițiat de Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, și are ca scop combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării.
Legea a fost adoptată inițial în luna iunie, dar a fost contestată la Curtea Constituțională de parlamentarii AUR, S.O.S. România și POT, care au încercat să blocheze intrarea sa în vigoare. Totuși, Curtea a respins aceste sesizări, afirmând că reglementările propuse sunt conforme cu legislația română.
Nicușor Dan avertizează asupra riscurilor sociale
Pe 4 decembrie 2025, Nicușor Dan a solicitat reexaminarea legii, exprimându-și îngrijorarea că forma actuală ar putea intensifica tensiunile sociale. Președintele a subliniat că textul legii nu definește clar infracțiunile ce pot fi sancționate, iar termenii utilizați sunt ambigui, ceea ce ar putea duce la interpretări abuzive. De exemplu, Dan a menționat că operele literare clasice, inclusiv cele ale lui Mihai Eminescu și William Shakespeare, ar putea fi incluse în categoria materialelor considerate infracțiuni, dacă acestea conțin idei xenofobe sau antisemite.
Conform președintelui, măsurile restrictive ar putea afecta libertatea de exprimare și ar putea genera noi conflicte sociale, având în vedere polarizarea existentă în societatea românească. Nicușor Dan a subliniat importanța unei legislații echilibrate, care să nu contribuie la amplificarea tensiunilor.
Noile sancțiuni pentru extremism
Legea adoptată prevede pedepse severe pentru faptele de extremism. De exemplu, inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob va fi pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar distribuirea materialelor de acest tip se va sancționa cu închisoare de la 1 la 5 ani. În cazul în care aceste fapte sunt comise prin intermediul unui sistem informatic, pedeapsa poate fi majorată cu 50%.
Sancțiunile sunt extinse și pentru promovarea publică a cultului persoanelor care au comis crime de genocid sau au fost parte din regimuri fasciste. Promovarea acestora în spațiul public va fi, de asemenea, sancționată, iar contestarea sau minimizarea Holocaustului va atrage pedepse cu închisoarea între 6 luni și 3 ani.
Interzicerea numelui persoanelor vinovate de crime de război
Un alt aspect semnificativ al legii este interzicerea acordării sau menținerii numelui persoanelor vinovate de genocid sau crime de război pentru denumirea unor străzi sau locuri publice. Această măsură are ca scop eliminarea oricărei forme de glorificare a personalităților asociate cu extremismul, având în vedere impactul istoric și social al acestor figuri.
Legislația va fi transmisă acum Camerei Deputaților, care va avea ultimul cuvânt în acest proces legislativ. Aceasta reiterează angajamentul României de a combate extremismul și ură prin măsuri adecvate și eficiente.
Sursa: ziarulzilei.ro/politica/senatul-respinge-observatiile-lui-nicusor-dan-adopta-legea-extremismului/
