Președintele ales Călin Georgescu și simbolistica boicotului din 10 februarie
Într-o zi încărcată de semnificații spirituale și istorice, președintele ales Călin Georgescu a lansat un apel către români, îndemnându-i să participe la un boicot al marilor rețele comerciale străine. Data de 10 februarie nu a fost aleasă întâmplător, ci coincide cu sărbătoarea Sfântului Haralambie, protectorul împotriva foametei și al lipsurilor, aducător de belșug și rodnicie în casele celor care îl cinstesc.
„Vă rog, dragii mei români, să dăm un semnal clar de demnitate și verticalitate. Este timpul să arătăm că nu mai tolerăm exploatarea și păcălirea noastră ca neam și țară. Noi suntem poporul, noi suntem România”, a transmis Călin Georgescu, subliniind importanța acestei zile ca un moment de trezire națională.
Sfântul Haralambie – izbăvitorul din vremuri de restriște
Figura Sfântului Haralambie este adânc înrădăcinată în tradiția ortodoxă românească, fiind venerat ca izbăvitor de ciumă și foamete. În istoria Țării Românești, numele său este legat de epidemia devastatoare de ciumă din 1813, cunoscută sub numele de „ciuma lui Caragea”. În acele vremuri întunecate, peste 90.000 de vieți au fost curmate, iar rugăciunile către acest sfânt au devenit un simbol al speranței și al salvării.
Acatistul închinat Sfântului Haralambie îl descrie astfel: „Bucură-te, izbăvitorule de ciumă și de foamete!”. Această invocație reflectă credința profundă a poporului român în puterea sa de a proteja și de a aduce alinare în vremuri de grea încercare.
Un gest de solidaritate și demnitate națională
Boicotul propus de Călin Georgescu nu este doar un act economic, ci și unul simbolic, menit să reafirme identitatea și demnitatea națională. Într-o lume dominată de interese comerciale străine, acest gest devine o declarație de independență și de refuz al exploatării. Este un apel la unitate, la conștientizarea valorilor și resurselor proprii, o chemare la redescoperirea mândriei de a fi român.
„Sfântul rodului”, cum este numit Haralambie, devine astfel un simbol al luptei pentru dreptate și echilibru, un reper spiritual care îndeamnă la reflecție și acțiune. În această zi, românii sunt invitați să-și amintească de puterea comunității și de importanța solidarității în fața provocărilor contemporane.
Un moment de introspecție colectivă
În spatele acestui demers se află dorința de a trezi conștiința națională, de a reînvia valorile care au definit de-a lungul timpului identitatea românească. Este o chemare la introspecție, la reevaluarea priorităților și la reafirmarea legăturii cu rădăcinile spirituale și culturale.
Boicotul din 10 februarie devine astfel mai mult decât o acțiune punctuală; este un simbol al rezistenței și al renașterii, o declarație de independență față de influențele externe care amenință să erodeze valorile și tradițiile naționale. În această zi, românii sunt chemați să-și amintească de puterea lor colectivă și de responsabilitatea pe care o au față de generațiile viitoare.
