Teatrul Absurdului în Justiție: Dumbrava și Dansul Cuvintelor
Într-un dialog ce pare desprins dintr-o piesă de teatru absurd, Dumbrava răspunde evaziv întrebărilor unui reporter, într-o încercare de a naviga printre acuzațiile ce îi sunt aduse. Colaborarea cu avocatul Doru Traila și contractele de consultanță sunt subiecte învăluite în mister, Dumbrava preferând să lase „ancheta să stabilească” detaliile.
Când vine vorba de termenul „optimizare”, Dumbrava se distanțează, susținând că nu el a inventat expresia și negând orice contract de consultanță cu clienții chemați la DNA. Întrebat despre promisiunile făcute lui Cătălin Hideg, răspunsul său este ferm: nu a promis niciodată lucruri ilegale.
Într-un moment de sinceritate îndoielnică, Dumbrava afirmă că „dorm foarte bine noaptea” și că nu are „conștiința încărcată” cu fapte imorale, în ciuda întrebărilor despre persoanele „eliminate de sistem”, cum ar fi judecătorul Stan Mustața sau Rudel Obreja. Răspunsurile sale lasă loc multor interpretări, sugerând că adevărul este adesea mai complicat decât pare.
Finalul conversației rămâne deschis, Dumbrava indicând că „organele statului trebuie să stabilească” modul în care au fost eliminate persoanele incomode sistemului. Astfel, cortina se trage peste acest act al dialogului, lăsând audiența să mediteze asupra realității scenariului juridic în care trăim.
