CSM respinge vehement modificarea pensiilor magistraților
Într-un gest de apărare a stabilității sistemului judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins categoric proiectul de lege ce viza modificarea pensiilor magistraților. Această decizie, luată într-o zi de marți ce va rămâne în memoria multora, reflectă o poziție fermă împotriva unei inițiative legislative considerate destabilizatoare.
Un proiect controversat, o reformă fără justificare
Propunerea legislativă, inițiată de liderii coaliției de guvernare, promitea schimbări majore în condițiile de pensionare ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii juridice. Printre acestea, se numărau creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2045 și stabilirea unei vechimi minime de 25 de ani exclusiv în funcții juridice. Totuși, CSM a subliniat că aceste modificări sunt lipsite de fundament, întrucât Comisia Europeană nu a solicitat astfel de intervenții.
Instabilitatea legislativă, un pericol pentru justiție
CSM a evidențiat că o nouă schimbare legislativă, la doar un an de la implementarea Legii nr. 282/2023, ar submina grav încrederea în sistemul juridic. Această lege, deja în vigoare, a adus reforme semnificative, precum creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani și plafonarea pensiilor la venitul net. O nouă intervenție ar crea haos și ar afecta resursele umane, atât cantitativ, cât și calitativ, într-un sistem deja fragilizat de valuri masive de pensionări.
Un sistem judiciar în pragul colapsului
Statisticile prezentate de CSM sunt alarmante: peste 75% dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție îndeplinesc deja condițiile de pensionare, iar acest procent va crește dramatic în următorii ani. La nivelul parchetelor, situația este similară, cu un număr semnificativ de procurori care ar putea părăsi sistemul. O astfel de exod masiv ar destabiliza grav funcționarea justiției, lăsând instanțele și parchetele fără personal calificat.
Principiile juridice, puse în pericol
CSM a avertizat că propunerea legislativă încalcă principiul securității juridice și al încrederii legitime. Crearea unor regimuri succesive de pensionare, fără justificări raționale, ar genera discriminări între generații de magistrați. În plus, reducerea pensiilor la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 de luni contravine jurisprudenței Curții Constituționale, care subliniază necesitatea asigurării independenței financiare a magistraților.
Un apel la rațiune și stabilitate
În concluzie, CSM a transmis un mesaj clar: modificările legislative repetate, realizate fără o analiză profundă, nu fac decât să adâncească criza din sistemul judiciar. Într-un moment în care justiția are nevoie de stabilitate și predictibilitate, astfel de inițiative riscă să distrugă echilibrul fragil al unui pilon esențial al democrației.
