Dezastrul Imminent: Roșia Montană la Mâna Exploatatorilor!
În umbra munților, unde istoria și natura se împletesc într-un dans milenar, galeria Cătălina-Monuleşti de la Roșia Montană, veche de aproape două milenii, se confruntă acum cu o amenințare ce transcende timpul. Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), compania minieră care a promis protecție și prosperitate, a decis să își retragă activitățile de întreținere, punând în pericol nu doar patrimoniul, ci și viitorul ecologic al zonei.
Evacuarea apelor de mină, o procedură esențială pentru stabilitatea galeriei, a fost abandonată. Această neglijență ar putea duce la prăbușirea unor porțiuni din galerie, un scenariu apocaliptic pentru un sit atât de încărcat de istorie și semnificații. Jurnaliștii locali și autoritățile sunt în alertă, iar o întâlnire crucială este programată la Secretariatul General al Guvernului pentru a discuta soluții urgente.
Un Ecosistem și un Patrimoniu Sub Asediu
În timp ce oficialii și experții se grăbesc să formeze comisii și să propună soluții, comunitatea locală și iubitorii de natură și istorie privesc cu îngrijorare cum lacomia corporatistă amenință să șteargă un capitol viu al trecutului nostru. Clement Negruț, inginer și consilier al președintelui Consiliului Județean Alba, subliniază gravitatea situației și imperativul legal de a proteja mediul, conform Legii minelor. Dar vor fi aceste măsuri suficiente pentru a opri degradarea ireversibilă a Roșiei Montane?
Roșia Montană, declarată sit UNESCO, nu este doar un loc de extracție, ci un simbol al rezistenței și al identității culturale. Problemele de la Roșia Montană reflectă o luptă mai amplă între conservare și exploatare, între memoria colectivă și profitul imediat. Primarul comunei, Eugen Furdui, și alte voci autorizate se străduiesc să găsească soluții pentru întregul perimetru al rețelei de galerii, dar timpul și resursele sunt limitate.
În acest context tensionat, decizia RMGC de a se retrage din întreținerea galeriei Cătălina-Monuleşti, luată într-un moment în care licența de exploatare nu a fost prelungită de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, ridică semne de întrebare serioase despre responsabilitatea corporativă și despre viitorul ecologic și cultural al României.
Roșia Montană rămâne un simbol al frumuseții și rezilienței, dar și un teren de luptă unde se decid soarta comunităților locale și integritatea patrimoniului nostru național. Este oare posibil să reconciliem dorința de dezvoltare cu necesitatea de conservare, sau vom fi martorii unei alte pierderi ireparabile?
Sursa: realitatea.net
