Cluj-Napoca, pe urmele Milano-ului: Fumatul în spațiile publice, pe cale de dispariție
Un vânt de schimbare suflă peste Cluj-Napoca, unde primarul Emil Boc propune o inițiativă care ar putea transforma orașul într-un pionier al sănătății publice în România. Inspirat de exemplul orașului Milano, unde fumatul a fost interzis în toate spațiile publice, Boc dorește să implementeze o măsură similară, vizând parcurile, locurile de joacă și bazele sportive. Această decizie, deși încă în faza de analiză, promite să redefinească modul în care locuitorii interacționează cu spațiile comune.
„Obiectivul nostru este de a proteja sănătatea cetățenilor, în special a copiilor, prin interzicerea fumatului în anumite zone publice. Vom analiza cadrul legal pentru a vedea dacă putem implementa această măsură printr-o hotărâre de consiliu local, fără a aștepta o lege națională”, a declarat primarul. În plus, Boc a subliniat că măsura va fi aplicată treptat, după o dezbatere publică, și că vor fi create spații special amenajate pentru fumători în anumite parcuri mari.
Vocea cetățenilor: între susținere și speranță
Inițiativa a stârnit reacții pozitive din partea locuitorilor, care văd în această măsură o oportunitate de a proteja sănătatea celor mici și de a îmbunătăți calitatea vieții în oraș. „Foarte bine ar fi să fie interzis, deoarece copiii sunt micuți, i-am scos la aer, nu la fum. Trebuia mult mai repede!”, a spus un locuitor al Clujului, exprimându-și sprijinul pentru această schimbare.
O altă voce din comunitate a adăugat: „Cred că ar trebui interzis de tot, cred că ar trebui ca nimeni să nu fumeze. Dacă ideea va fi implementată, Cluj-Napoca va deveni primul oraș din România care interzice fumatul în spațiul public.”
Un model european pentru un viitor mai curat
Milano, orașul care a inspirat această inițiativă, a implementat deja una dintre cele mai stricte legi antifumat din Europa. Începând cu 1 ianuarie, fumatul a fost interzis în toate spațiile publice, iar cei care încalcă legea riscă amenzi de până la 240 de euro. Această măsură a fost primită cu entuziasm de locuitorii orașului italian, care au remarcat o îmbunătățire semnificativă a calității aerului și a atmosferei generale din spațiile publice.
Cluj-Napoca ar putea urma acest exemplu, devenind un model pentru alte orașe din România. Deși măsura este încă în dezbatere, sprijinul comunității și determinarea autorităților locale sugerează că schimbarea este posibilă. Într-o lume în care sănătatea publică devine o prioritate tot mai mare, astfel de inițiative pot deschide calea către un viitor mai curat și mai sănătos.
