Invazia Colorată a Bucureștiului: Papagalii Micul Alexandru
În inima urbană a Bucureștiului, un spectacol de culoare și vivacitate se desfășoară sub ochii trecătorilor, grație unei specii de papagali exotici, cunoscuți sub numele de Micul Alexandru. Acești vizitatori zburători, originari din căldura Africii, au ales parcurile capitalei române ca nou cămin, începând cu anul 2009. Parcurile Tineretului și Sticlăriei au devenit scenele principale unde această specie își etalează frumusețea și agilitatea.
De la Captivitate la Libertate Urbană
Micul Alexandru, cu numele științific Psittacula krameri, a părăsit cuștile pentru a cuceri spațiile verzi urbane. Fie că au evadat, fie că au fost eliberați de proprietarii care nu-i mai puteau îngriji, acești papagali au demonstrat o adaptabilitate remarcabilă. Cu un cioc roșu încovoiat și o coadă lungă impresionantă, acești mici acrobați ai aerului aduc un strop de sălbăticie în peisajul urban.
Un Tribut Zburător pentru Alexandru Macedon
Legendele spun că Micul și Marele Alexandru, ambele specii de papagali, își datorează numele marelui cuceritor Alexandru Macedon, care ar fi adus aceste păsări colorate în Europa. Dincolo de istorie, Micul Alexandru se distinge prin abilități de mimicrie vocală extraordinare, putând reproduce până la 250 de cuvinte, dacă le aude repetat.
Un Ecosistem în Miniatură
În 2013, numărul acestor papagali în libertate în România era de 19. Astăzi, patru dintre ei își fac veacul în Parcul Tineretului și în Parcul Sticlăriei, iar alți câțiva au fost observați și în Iași. Conform lui Dani Drăgan, aceste păsări formează o populație stabilă, adaptându-se și rezistând chiar și la temperaturile scăzute, neobișnuite pentru originile lor africane.
Adaptabilitatea: Secretul Supraviețuirii în Oraș
Papagalul Micul Alexandru este o dovadă vie că natura își găsește drumul chiar și în cele mai neașteptate locuri. Această pasăre colonială, care preferă să trăiască în grupuri mari, a transformat parcurile urbane în colonii vibrante, demonstrând o adaptabilitate uimitoare. Astfel, Micul Alexandru nu doar că a supraviețuit, dar a prosperat, îmbogățind biodiversitatea urbană și oferind o lecție de reziliență și coexistență.
