Exploatarea Turistică: O Afacere de Aur pe Litoralul Românesc?
Într-o lume unde cartofii prăjiți sunt mai mult decât o gustare, ci un simbol al accesibilității, un turist nefericit a dezvăluit pe TikTok o realitate amară. Imaginea unui bon fiscal arată un preț de 120 de lei pe kilogram pentru această delicatesă simplă, un preț ce pare desprins dintr-o poveste de opulență nejustificată. Plătind 16 lei pentru o porție de doar 135 de grame, turistul a stârnit un val de indignare pe rețelele sociale, unde utilizatorii nu au ezitat să își exprime stupefacția și nemulțumirea.
Comparativ cu Vecinii Balcanici: O Diferență de Preț și Mentalitate
În timp ce unii români se confruntă cu prețuri astronomice pe litoralul autohton, alții rememorează cu nostalgie prețurile modeste din vacanțele petrecute în Grecia. Un comentator amintește cum, pentru o porție de cartofi prăjiți în Grecia, a plătit doar 1,5 euro, echivalentul a aproximativ 8 lei. Această diferență uriașă de preț scoate în evidență nu doar o discrepanță economică, ci și una de mentalitate, unde în Grecia se pare că se pune accent pe satisfacția pe termen lung a turistului, spre deosebire de abordarea pe termen scurt observată pe litoralul românesc.
Un Adaos Comercial Care Strigă la Cer
Un alt utilizator de pe TikTok subliniază o realitate îngrijorătoare: adaosul comercial pe litoralul românesc atinge procente exorbitante, uneori de până la 500%. Această practică, descrisă de unii ca o încercare de îmbogățire rapidă în doar câteva luni de vară, ridică semne de întrebare despre sustenabilitatea și etica afacerilor locale. „La noi se aplică 500% adaos pe litoral. Românul vrea să se îmbogățească în 3 luni. Asta este mentalitatea, cel care dă este de vină. Mergem la Bulgari că ei gândesc altfel, adică pe termen lung”, explică un comentator, reflectând o frustrare profundă și o posibilă pierdere de încredere în serviciile turistice autohtone.
Concluzie: O Reflecție Necesară pentru Viitorul Turismului Românesc
În timp ce cartofii prăjiți rămân o mâncare banală în multe părți ale lumii, în România, pe litoral, aceștia au devenit un simbol al exploatației turistice. Această situație ridică întrebări esențiale despre direcția în care se îndreaptă industria turistică și despre modul în care România își valorifică sau, dimpotrivă, își subminează potențialul turistic. Este esențială o schimbare de perspectivă, una care să pună pe primul plan respectul și valoarea oferită turistului, nu doar profitul imediat.
