Azomureș: De la colos industrial la ruină economică
Într-un peisaj industrial cândva vibrant, Azomureș a fost un simbol al puterii economice românești, un gigant al îngrășămintelor chimice care hrănea pământurile țării. Dar povestea sa s-a transformat într-o baladă tristă, o odisee a decăderii orchestrată de interese obscure și decizii păguboase. Privatizarea din 1998, sub semnul unei afaceri controversate, a marcat începutul sfârșitului. Firma turcească Transworld Fertilizers Holding a preluat pachetul majoritar, dar promisiunile de investiții s-au risipit precum fumul în vânt.
În spatele cortinei, o luptă acerbă se desfășura. Gruparea economică condusă de Virgil Măgureanu și comunitatea maghiară subordonată Budapestei s-au înfruntat pentru controlul acestui colos. Însă, în loc de progres, Azomureș a fost prins în menghina intereselor divergente, iar liniile de producție au început să se stingă una câte una. Fostul președinte Emil Constantinescu a descris această situație ca fiind rezultatul unei „mafii a îngrășămintelor chimice”, o expresie care încă reverberează cu ecouri de indignare.
De la promisiuni la pierderi: Azomureș în era Ameropa
În 2011, grupul elvețian Ameropa Holding a preluat Azomureș, aducând speranțe de revitalizare. Cu afaceri de 383 milioane de euro și un profit net de 86 milioane de euro în acel an, viitorul părea promițător. Dar realitatea a fost alta. Numărul angajaților a scăzut dramatic, de la 3.800 în 1996 la doar 921 în prezent. În 2023, combinatul a raportat pierderi nete de 72,5 milioane de lei, un declin accentuat de costurile ridicate ale gazelor naturale și de prețurile de valorificare nefavorabile.
Închiderea porților Azomureș a devenit o constantă, iar 2025 nu aduce vești mai bune. Fără surse de gaz la prețuri competitive, producția rămâne o amintire îndepărtată. Fermierii români, odată dependenți de produsele acestui combinat, sunt acum nevoiți să se bazeze pe importuri, contribuind la un deficit comercial de peste 3 miliarde de euro în sectorul îngrășămintelor chimice.
Un viitor incert: Chimcomplex și speranța unei renașteri
În mijlocul acestui peisaj sumbru, Chimcomplex, deținut de Ștefan Vuza, explorează posibilitatea preluării Azomureș. Reprezentanții holdingului românesc vorbesc despre o strategie de consolidare a industriei chimice din România, dar rămâne de văzut dacă această inițiativă va reuși să resusciteze un colos aflat în comă economică.
Azomureș, cândva un simbol al mândriei industriale, este acum o umbră a ceea ce a fost. Povestea sa este un avertisment despre fragilitatea marilor proiecte economice în fața intereselor meschine și a deciziilor greșite. Într-o țară care încă își caută echilibrul economic, Azomureș rămâne un capitol deschis, o rană care așteaptă să fie vindecată.
