Statul și FNI: O poveste de umbre și controverse
Într-un interviu care a zguduit liniștea aparentă a trecutului, Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit o realitate tulburătoare despre prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI). Cu o voce încărcată de amărăciune, omul de afaceri a afirmat că statul însuși a fost arhitectul acestui colos financiar, iar căderea sa a fost orchestrată cu girul autorităților. O poveste care, deși pare desprinsă dintr-un roman de conspirație, poartă amprenta unei realități crude.
„Totul a fost perfect legal cât timp am deținut controlul”, a declarat Vîntu, subliniind că, în perioada în care a fost implicat, FNI funcționa în limitele legii. Însă, odată ce a vândut fondul către Centrocop în 1997, lucrurile au luat o turnură dramatică. Instituții precum CEC-ul și Banca Agricolă au intrat ulterior ca acționari, consolidând imaginea de siguranță a fondului, dar și legătura sa cu statul român.
„Condamnat pentru satisfacția unui public nătâng”
Cu o sinceritate dezarmantă, Vîntu a vorbit despre condamnările sale, pe care le consideră o farsă juridică menită să satisfacă setea de justiție a unei societăți manipulate. „Am fost condamnat pentru spălare de bani, nu pentru furturi. O porcărie, evident, pentru că spălarea de bani presupune că banii folosiți sunt obținuți legitim”, a spus el, insistând că niciun leu nu a fost furat din FNI.
Declarațiile sale ridică întrebări incomode despre rolul statului în această afacere și despre modul în care autoritățile au gestionat prăbușirea fondului. Este o poveste care lasă în urmă un gust amar și o umbră de îndoială asupra integrității instituțiilor implicate.
Un sistem piramidal cu garanția statului
În dialogul cu Anca Alexandrescu, Vîntu a recunoscut că FNI a fost perceput ca un sistem piramidal, dar a subliniat diferențele față de alte scheme similare, precum Caritas. „CEC-ul l-a garantat, Banca Agricolă de asemenea”, a spus el, indicând că implicarea acestor instituții a oferit credibilitate fondului. Însă, această credibilitate s-a transformat într-o capcană pentru mii de investitori, care au pierdut economiile de-o viață.
Prăbușirea FNI rămâne un simbol al fragilității încrederii publice și al modului în care interesele politice și economice pot distruge vieți. Este o lecție dureroasă despre riscurile implicării statului în afaceri private și despre prețul pe care îl plătesc cetățenii pentru greșelile celor aflați la putere.
Umbrele trecutului și întrebările prezentului
Dezvăluirile lui Sorin Ovidiu Vîntu nu sunt doar o incursiune în trecut, ci și un avertisment pentru viitor. Ele scot la lumină mecanismele obscure ale puterii și ridică întrebări despre responsabilitatea statului față de cetățenii săi. Cine poartă cu adevărat vina pentru prăbușirea FNI? Și, mai ales, ce lecții am învățat din această tragedie financiară?
Într-o lume în care adevărul este adesea ascuns sub straturi de manipulare și interese, mărturiile lui Vîntu sunt o chemare la reflecție. Ele ne amintesc că, dincolo de cifre și contracte, există oameni, destine și speranțe spulberate. Și că, uneori, adevărul doare mai mult decât minciuna.
