Efectele „bunăstării” – paradoxul scăderii vânzărilor în România
Într-un peisaj economic european marcat de incertitudini, România se află în centrul unui paradox economic. Datele recente ale Eurostat dezvăluie o realitate tulburătoare: vânzările cu amănuntul au scăzut semnificativ, plasând țara noastră printre statele membre cu cele mai mari pierderi lunare. În decembrie 2024, comparativ cu noiembrie, România a înregistrat o scădere de 1,5%, alături de Germania și Polonia, în timp ce Slovenia a suferit cel mai mult, cu un declin de 2,2%.
Aceste cifre, deși aparent reci și impersonale, ascund povești de viață, sacrificii și adaptări forțate. În spatele fiecărui procent se află familii care își ajustează bugetele, comercianți care își reduc stocurile și economii locale care se luptă să supraviețuiască. Este o imagine a unei „bunăstări” care pare să se destrame sub presiunea realităților economice.
Creșteri anuale – o rază de speranță?
Într-un contrast izbitor, ritmul anual al vânzărilor cu amănuntul oferă o perspectivă mai optimistă. România a înregistrat o creștere impresionantă de 6,1%, fiind devansată doar de Slovacia, Lituania, Luxemburg, Bulgaria și Croația. Aceste cifre sugerează că, în ciuda dificultăților pe termen scurt, există un potențial de redresare și adaptare pe termen lung.
Totuși, această creștere nu este uniform distribuită. În timp ce vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 0,3%, produsele nealimentare au înregistrat un salt spectaculos de 15,9%. Comerțul cu carburanți pentru autovehicule a crescut, de asemenea, cu 5,2%, reflectând o dinamică complexă a consumului și priorităților consumatorilor români.
Un tablou economic fragmentat
Analizând datele publicate de INS, se conturează un peisaj economic fragmentat. În decembrie 2024, comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 2,4%, datorită unei creșteri spectaculoase de 13,7% la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun. În același timp, vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 3,5%, iar comerțul cu carburanți a înregistrat un declin de 1,5%.
Aceste fluctuații evidențiază vulnerabilitățile și inegalitățile din economia românească. Creșterile și scăderile nu sunt doar cifre, ci reflectă schimbări în comportamentul consumatorilor, influențate de factori precum inflația, incertitudinile economice și prioritățile de consum.
Întrebări fără răspuns
În fața acestor date, rămân întrebări esențiale: Cum poate România să transforme aceste creșteri anuale în beneficii sustenabile pentru toți cetățenii? Ce măsuri pot fi luate pentru a reduce inegalitățile și a sprijini sectoarele vulnerabile? Și, mai presus de toate, cum poate fi redefinită „bunăstarea” într-un mod care să reflecte realitățile economice și sociale ale prezentului?
Aceste întrebări nu au răspunsuri simple, dar ele subliniază necesitatea unei analize profunde și a unor politici economice adaptate. Într-o lume în continuă schimbare, România trebuie să găsească echilibrul între creștere și sustenabilitate, între progres și incluziune.
